Timpul scurs si vinovat De furtunile simțite, De luminile albastre Și iubirile-adormite... De parfumele nebune Si mirosul dintr-o lampă, Unde gazul învechit, Nu mai poate să o ardă, Timpul pasului ,ce urma Și-a pierdut.o pe un nor, Unde albatroși coboară, Pe albastrul călător, Insoțindu-se cu zorii Argintiilor de lună, Ascultând iar o poveste, Spusă caldă ,de o gură... Cu consoane dintr-o mare, Și vocale dintr-un val , Ce rămân nemuritoare, Fețe măști, ca dintr-un bal... Timpul scurs și vinovat Fără să priveasca-n urmă... A plecat.