"am crezut în tine asa cum Dumnezeu nu mi-ar fi permis să cred vreodată
într-un om, asteptând cu nerăbdare să mor cu tine, să ne cuprindă
mâlul. și să râdem de tot realul. Realul surpă oamenii. Îi face
cabotini.Săraci și prosti.
Voiam cu tine înțelepciunea iluziei, nebuniei și răzvrătirii. Puteam atât de bine să te salvez, să te ne-iubesc la umbra ființei mele, să mă vând oricărui vis al tău"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu